Daca va e dor de o mancare gatita buna, de un preparat din peste deosebit, daca sunteti in cautarea unui restaurant primitor sau vreti sa incercati ceva nou si special in Centrul vechi al capitalei, va recomand cu caldura restaurantul lui Mircea Dinescu, Lacrimi si Sfinti.
De la intrarea restaurantului Lacrimi si Sfinti, situat pe strada Sepcari, te intampina un decor ce te duce cu gandul la camarile si bucatariile unui vechi conac boieresc de provincie. Pe mine m-au cucerit mesele si bancutele din lemn nefinisat, barul de la subsol in forma de banc de lucru, decorul stiva de lemne de foc, dulapioarele de pe pereti, aparent subrezite de vreme si uzura, precum si micile obiecte de decor vintage, veritabile.
Meniul este destul de consistent, incluzand antreuri, ciorbe, preparate din peste, carne de porc, de pui, de vita sau de rata, dar si diferite mancaruri gatite (ostropel de pui, musaca, iahnie de fasole…), deserturi de casa. Denumirile si descrierile felurilor de mancare sunt amuzante si te vor determina sa citesti meniul pana la final.
Eu am ales pentru inceput „Platoul de transhumanta” cu diferite branzeturi culese din Sibiu si lunca Dunarii (in realitate continand telemea de oaie, telemea de capra, branza de burduf si cas proaspat). A fost delicios pentru ca sunt o amatoare de branzeturi romanesti, insa nu va imaginati ca este o portie foarte mare, mie mi-a parut insuficienta, dar am compensat cu o portie de icre de stiuca (bune si acestea, dar de asemenea o portie care poate parea mica celor infometati).
Pentru felul principal, la recomandarea personalului restaurantului (care s-a miscat foarte bine, prompt, bine informat referitor la preparate), am ales „Porc de pe frontiera” si adevarul este ca nu mai mancasem de cativa ani cred o friptura de porc atat de gustoasa si bine gatita – muschiul file era tras in tigaie cu portocale, vin alb si usturoi, iar aroma dobandita de la aceste 3 ingrediente a fost absolut desavarsita. In afara meniului, bucatarul propune diferite specialitati, astfel ca am avut ocazia sa gust o scrumbie de Marea Neagra pregatita pe plita cu sos de rosii coapte si usturoi, insotita de mamaliguta, care m-a convins definitiv ca trebuie sa revin.
Nu am mai incercat desertul, desi m-ar fi tentat „Cornuletele senzationale” si „Placinta sincera”, dar voi reveni pentru ele.
Preturile sunt rezonabile, mai ales daca tinem cont de calitatea preparatelor – antreurile pornesc de la 14 lei, felul principal de la 23 lei, porcul de frontiera a fost 28 lei, apa si sucurile fiind 7 lei, oricum poti verifica meniul inainte.
